“Făt-Frumos din corcoduș” – o poveste…altfel

Descoperă-mă un pic mai mult, citind interviul luat de Cătălina Pană

Fragment din nuvela în curs de apariție, “Făt-Frumos din corcoduș”, care va fi disponibilă până la finalul acestei luni. Ce anume mi-a inspirat scrierea acestei “povești”, poți afla citind acest articol.

“- Vai de copiii ăștia, că grele vremuri vor trăi, ascultă aicea la mine, continuă să spună Matei. Că uită-te și tu, parcă numai de necazuri și prăpăd are lumea asta parte.
Aducem copii pe această lume cu speranța în suflete că le va fi mai bine decât ne-a fost nouă. Dar nu vezi că parcă viața există numai în scurtele răgazuri dintre atâtea războaie? Parcă doar atunci este anotimpul dragostei, când iubirea înflorește și crește. Prea multe războaie, prea unul după altul… Să ne rugăm Domnului, zic, să nu se mai trăiască în acest fel, să ne rugăm ca pentru copiii noștri, Domnul să îngăduie răgazuri mai mari. Să aibă măcar ei timp să iubească. Să trăiască…
Într-un an, hai să zic cel mult doi, ăștia ne-or lua și pământul ăsta ce-l avem, ne-or lua și dobitoacele din bătătură…


– E de bine sau de rău? se auzi dintr-odată vocea lui Burcea, care tocmai ce trecea pe drum și auzi ultimele vorbe ale lui Matei, care ridică atunci capul, privi spre acesta și zise, puțin răstit:
– E de bine pentru mă-ta, mă, că pe tine nu te ia. Da’ lasă, că barem or să-ți ia capra, atuncea să te văz, mai zise omul, parcă mai înveselindu-se puțin.
– Capra, zici? spuse imediat Burcea, speriat și făcând ochii mari. Da’ cin’ s-o ia?
– Comuniștii, mă nărodule, răspunse imediat Matei, de data aceasta chiar râzând cu poftă.
– Da’ de ce s-o ia, că n-a făcut nimica, zise imediat Burcea, în vreme ce-și dădu o palmă peste frunte și rămase cu privirea întrebătoare ațintită asupra celor doi.
– Deh, mă Niculae, ce să spun, se-aud multe și parcă nimica de bine, rosti și Iancu, în vreme ce se ridica în picioare, ignorând prezența lui Burcea. De-acuma, ce o vrea bunul Dumnezeu, numa’ El știe ce o fi, mai ales că se auzi că și regele Mihai a renunțat la tron până în Anul Nou…
– Hai în bătătură, de-om bea un vin, zise și Matei, după ce se ridică și își scutură praful de pe izmene. Da’ tu un’ te duci, mă, când nimeni nu te-așteaptă? i se adresă imediat și lui Burcea, care rămase parcă împietrit și cu mâna la frunte.
– D’apăi, tocmai ce mergeam pân’ la părintele, să-l ajut cu o treabă, răspunse Burcea, copleșit de cele ce i se spuseră mai devreme.
Iancu o luase deja înainte și intră în bătătură, când Matei îi răspundea lui Burcea pe un ton foarte serios:
– Păi acuma te găsiși, mă? Când vin comuniștii?
– Hai, mă Niculae, dă-l în Doamne iartă-mă de prostălău, ia de vino odată, strigă Iancu din curte.
– D’apăi, acuma vine? întrebă Burcea, aproape în același timp, după care își puse, înspăimântat, mâna la gură, așteptând parcă o veste bună de la Matei.
– D’apăi, când? Acuma vine, de n-or fi intrat deja în sat, răspunse Matei trecându-și mâna prin păr, după ce îi făcu întâi un semn lui Iancu să mai aștepte puțin.
– Și e mulți? zise imediat Burcea, făcând ochii mari și fără să ia mâna de la gură.
– Mulți rău, nu așa, mai zise Matei, în vreme ce plecă spre poartă, să intre în curte.
– Capra mea! mai zise Burcea, în vreme ce se întoarse și o luă la fugă înapoi spre casă, cu mâinile ridicate deasupra capului.”

* nuvela “Făt-Frumos din corcoduș” este disponibilă și poate fi comandată aici

Făt-Frumos din corcoduș