Făt-Frumos din corcoduș
“Făt-Frumos din corcoduș” este un fel de Tândală, care se crede a fi un veritabil Don Juan autohton, un personaj de care este aproape imposibil să nu te fi lovit și tu, măcar o dată. Plin de el, înfumurat, este acel bărbat, de cele mai multe ori un dușman al limbii române, al cărui etalon al bărbăției și masculinității sale, este contorizarea numărului de femei cucerite de șarmul lui. În zilele noastre, dai de el frecvent pe meleagurile facebook-ului și nu îți este deloc dificil să îl recunoști imediat, pentru că are obiceiul să semnalizeze.
De cele mai multe ori, cultura lui generală se rezumă la “părțile fătătoare ale muierii” și la ce ar face el cu “ștromeleagul” din dotare. Cu toate acestea, își declară adeseori uimirea și dezamăgirea, dacă “a observat că nu a fost observat” de vreo femeie anume care, incredibil, îi dă altuia atenție sau glumește cu el. În astfel de situații, ajunge uneori chiar să le certe, public sau în mesaje private, atrăgându-le atenția, de exemplu, asupra postărilor urâte, ba chiar nasoale, pe care le-ar avea respectivul, în comparație cu el. Și, tot ca o dovadă a “bărbăției” lui, în situația în care ar fi fost cu o femeie, neapărat să știe toată lumea cât de irezistibil este el.
O altă caracteristică des întâlnită a acestuia este aceea că, aflat la vârsta la care alții au deja propriile familii și copiii mari, el locuiește încă alături de mămica, în garsoniera acesteia, dar se împăunează cu orice prilej că ar putea avea oricând orice femeie, sau că a avut-o deja pe care a vrut-o. Singura șansă a unei femei, așadar, să scape din mrejele lui, ar fi aceea să nu îi fie lui pe plac. Comportamentul golănesc, abordările indecente și limbajul vulgar fac parte, de asemenea, din recuzita lui, una de care este, de altfel, foarte mândru.
Surprinzător este, însă, faptul că există, totuși, femei seduse și cucerite de tipologia aceasta de bărbat, de abordările obscene și de limbajul vulgar al acestuia. Foarte puține, este adevărat, însă mi-a fost dat să văd și așa ceva, uneori chiar în cazul unora pe care le știam mai mult sau mai puțin și la care nu m-aș fi așteptat. Un exemplu în acest sens ar fi o postare văzută în urmă cu ceva ani într-un grup de facebook, postare la care răspunsurile femeii, în comentarii, la aluziile lui grosolane la adresa ei, m-au lăsat fără cuvinte!
El: Ioana, tu ești o doamnă, ok, te voi asculta. Dar pe Leana o voi pune capră… și capră în stil japonez 😛😛😛
Leana: Eu nu sunt o doamnă?!😁 Dar nici domn, nu sunt! 😜
El: Pentru mine ești o capră și am să te conectez (călăresc) ca usb-ul la priză 😛😛😛
Leana: Am o curiozitate… cum e capra în stil japonez?!🤔🙄 Și stai liniștit…că ia priza foc 😁
El: …capra japoneză…e cu Stil 69 pe 2…înmulțit cu restul…te face praf
Leana: Nu m-ai nimerit cu stilul pe 2 😂 Înmulțirea cu restul…mai merge 🙄
Numele folosite în conversație sunt fictive, Leana fiind, însă, unul dintre personajele nuvelei “Făt-Frumos din corcoduș“, iar această discuție mi-a inspirat una dintre scenele din carte, care sigur te va amuza! Partea cea mai interesantă, în opinia mea, și care mi-a plăcut cel mai mult, este felul în care am reușit să “traduc” acest dialog, să îl adaptez lumii rurale, simple, de la mijlocul secolului XX, folosind cuvinte și expresii din acea perioadă. Scena se regăsește la pagina 35 din carte.
Și Făt-Frumos al nostru, cel din corcoduș și din carte, are capra lui, numai că aceasta nu este japoneză, ci neaoșă, de-a noastră, de pe-aici.
“Capra mea nu-i japoneză,
E neaoșă, de la noi,
O știu după căcărează
Și că mănâncă trifoi!”
Sica, așa cum o alintă flăcăul nostru, este de fapt cea de a doua capră a lui, pe prima furându-i-o rușii, din bătătură, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când aceștia ne “vizitau” satele, episod relatat în romanul “Ghiță – Povestea unei vieți“(disponibil AICI), între filele căruia începe, de fapt, epopeea lui Burcea, numele “pământean” al omului nostru. Cu toate acestea, povestea din nuvela “Făt-Frumos din corcoduș” este una de sine stătătoare, fără legătură cu aceea a romanului, cu excepția, poate, a năzbâtiilor acestuia, un personaj secundar acolo.
Așadar, firul epic al nuvelei mele, “Făt-Frumos din corcoduș“, se bazează pe unele dintre astfel de “întâmplări” și pe unii dintre astfel de oameni, de care m-am lovit de-a lungul timpului, pe facebook sau în viața reală. Toate acestea, am încercat să le transpun, cum ziceam, în lumea satului din urmă cu aproape 80 de ani, dând naștere unei snoave care sper să îți aducă voia bună și să te mai facă să uiți de adevărata prostie din viața de zi cu zi. O poveste tocmai bună, cred eu, de citit în serile reci ale acestei toamne sau ale iernii care este foarte aproape.
* nuvela “Făt-Frumos din corcoduș” este disponibilă și poate fi comandată aici