Îmi pare rău – Poezie

Uneori, în urma unei iubiri pierdute sau trecute, apar regrete. Regrete născute din dezamăgirea trezirii la realitate…

Versurile acestei poezii, “Îmi pare rău”, mi-au fost inspirate de o postare citită pe profilul de facebook al unui prieten.

M-am regăsit în acele cuvinte, am revăzut cu ochii minții imagini din povestea trăită de mine și care a condus la scrierea volumui de poezii “De vorbă cu fata din vis“.

Câteva comentarii lăsate de unii cititori pe unele grupuri dedicate poeziei, cred că fac cea mai reușită descriere a acestei poezii.

O frumoasă poezie ce descrie admirabil o iubire ce a fost simțită doar de una dintre părți, ulterior poetul descriind revenirea la realitate a celui care a iubit, bărbatul, și regretul ulterior al celei care a pierdut, femeia. O iubire ce a fost în contratimp. – Felicia Crețu

“Frumos vers, Silviu. Ai luat durerea și ai transformat-o frumos într-o acceptare tacită.” – Mioara Hususan

= ÎMI PARE RĂU =

Îmi pare rău dacă ți-am spus,
Cândva că-mi ești marea iubire,
Așa simțeam, e Cerul sus,
Nu știam că-i amăgire…

Îmi pare rău dac-am promis,
Să te iubesc o viață întreagă,
Căci totu-n mine ai ucis
Și mi-ai lăsat în suflet plagă…

Îmi pare rău că te-am blamat,
Când singur vinovat sunt eu,
Dacă de mine am uitat
Și mi-am pierdut zâmbetul meu…

Îmi pare rău, dar s-a sfârșit,
Dorința mea de-a te ierta,
S-a terminat tot ce-am simțit,
Cum te priveam doar eu cândva…

Poezia se regăsește în volumul “Viața în rime”, care poate fi comandat AICI