Locul în care nu am fost niciodată

În debutul fillmului “Lord of War”, în care rolul principal îl deține Nicholas Cage, se aude la un moment dat remarca “Even in hell, sometimes, an angel makes an appearance.

Chiar și în iad, uneori, un înger își face apariția“, cuvinte care mi-au intrat în acea clipă până în străfundul sufletului și mi-au rămas ca un motto în viață.

LOCUL ÎN CARE NU AM FOST NICIODATĂ

În primele zile ale acestui an, mai exact într-o seară, am scris o poezie călăuzit de gândurile, dorurile, apăsările sau tânjirile care îmi acaparaseră în acele momente sufletul. Am denumit-o la final “Locul în care nu am fost niciodată”. Citește poezia aici

Am recitit-o apoi de câteva ori și îmi tot lăsa impresia că eu o înțeleg dar cu siguranță pentru un oricare alt cititor ar părea ciudată și fără sens. O aiureală, un amalgam de cuvinte fără noimă, fără vreo legătură, aruncate acolo și făcute să rimeze.

Eu le înțelegeam perfect pentru că erau exprimarea concisă și directă a celor mai profunde și puternice doruri ale sufletului meu.

POVESTE. IDEAL.

Fiecare dintre noi purtăm pentru totdeauna în suflet o “poveste” sau un “ideal”. Fiecare bărbat va purta mereu în inimă cu el, toată viața, imaginea acelei femei ideale, așa cum o vede el. La fel, firește, și în cazul femeilor.

Și o “poveste” de dragoste, de viață, plăsmuită tot de suflet și după care, undeva în adâncul nostru, tânjim mereu. Într-un loc al nostru, ideal.

Viața nu ne oferă însă mai niciodată ceea ce noi ne-am fi așteptat sau am visat. De multe ori, viața devine un teatru al dezamăgirilor, al durerilor de orice fel, care ne fac și sâ nu ne mai amintim măcar de acel vis al nostru de care am spus. Viața, în loc de a fi un acel paradis, se dovedește a fi un iad.

ÎNGERUL DIN IADUL MEU

Despre asta este poezia mea. Despre acel înger (femeie), care își face apariția în iadul din viața mea, despre acea “poveste” (loc) după care mi-a tânjit mereu sufletul.

În visul meu, am fost de multe ori acolo. În realitate, nu am fost niciodată. De aceea îmi este atât de dor uneori de locul în care nu am fost niciodată.

Nu m-aș fi așteptat însă ca aceste versuri, sau mesajul lor, să ajungă să răscolească și alte suflete. Am fost plăcut surprins de două ori recent, prima dată în urmă cu doar câteva zile, când am primit un mesaj în care am fost rugat pentru un “autograf” tocmai datorită acestei poezii (citește aici) și ultima dată astăzi, când am aflat că poezia mea a fost selectată pentru a fi inclusă în revista “Zbor spre înălțimi“.

Poezia a fost inclusă în volumul “Rătăcit printre versuri”, despre care poți afla mai mult AICI