Păpușa din vis

Descoperă-mă un pic mai mult, citind interviul luat de Cătălina Pană

Ce îmi place cel mai mult la iarnă? O nebunie frumoasă a sufletului meu, imaginea unei femei drăgălașe, zgribulită în ninsoarea care cade peste ea și neapărat ascunsă sub un fes!

ASCUNSĂ SUB FES

Da, NEAPĂRAT ascunsă sub un fes! 😁 Îmi este foarte dragă această imagine, o port în suflet dintotdeauna și în fiecare iarnă îmi încălzește sufletul și mă face să visez cu ochii deschiși, asemeni unui adolescent!

Pentru că în sufletul nostru vom fi întotdeauna tineri și nimeni, niciodată, nu ne va putea răpi dreptul de a visa. Și pentru că, fie că recunoaște sau nu, fiecare bărbat va purta toată viața în suflet imaginea, icoana, unei femei ideale pentru el, așa cum a văzut-o sau a visat-o el de când se știe.

O imagine din mintea și sufletul meu care mi-a inspirat și câteva poezii în această iarnă.

PĂPUȘA

Navigând aiurea pe internet în urmă cu câteva luni, am văzut niște păpuși “hand-made”, lucrate manual de către o rudă a unei vechi cunoștințe de-ale mele. Am zâmbit, erau haioase și lucrate cu gust.

Odată cu apropierea iernii, am văzut pe același profil de facebook un nou model de păpușă, una de sezon să zic așa, având un fes pe cap! Am zâmbit iarăși, de data aceasta din și cu tot sufletul, amintindu-mi instant de acea imagine impregnată în sufletul meu.

I-am scris atunci “mămicii” acelei păpuși, cea care le dă formă, că nu pot spune viață! Mi-am arătat interesul pentru acel model de păpușă și am întrebat prețul. Și, pentru că nu mă pot dezvăța de năravul meu de a fi comunicativ și deschis, am mai adăugat și că aș dori să o ofer fetiței mele de Crăciun și că mi-aș dori să fie gata până atunci. Și că voi folosi imaginea acelei păpuși la una dintre poeziile mele.

Dându-și seama din discuții că totuși ne știm, interacționând pentru foarte puțin timp la un anumit moment și că m-aș cunoaște cu respectiva rudă, a afirmat că îmi va face o reducere la preț. Am refuzat, pe bună dreptate până la urmă, argumentând că este munca ei și nu are niciun fel de obligație față de mine. A insistat, afirmând că vede în mine un prieten și așa este normal.

A rămas să mă anunțe când va fi gata comanda. Lucru care s-a întâmplat după aproximativ două sau trei săptămâni.

Între timp, de fapt chiar a doua zi, am arătat fetiței păpușa într-o poză, fără să îi spun de intenția mea, întrebând-o ce părere are. Prinzându-se, bănuiesc, de motivul întrebării mele, aceasta m-a “certat” 😆, spunându-mi că ea nu mai este de păpuși și că ar fi trebuit să mă gândesc la o altă surpriză!! 😆

M-am gândit atunci, pe lângă “la o altă surpriză” 😆, că nu e nimic, voi așeza păpușa undeva în bibliotecă și iarna, privind-o acolo, îmi va aminti de “nebunia” mea frumoasă din suflet.

Când am fost anunțat că păpușa este gata, am cerut un număr de cont, să fac plata. Am fost luat prin surprindere de răspuns, că nu m-ar mai costa nimic, că ar fi de fapt un cadou pentru un prieten. Am insistat să plătesc, în zadar însă, spunându-mi-se că tot ceea ce trebuie să dau este doar adresa unde să fie livrată.

Este un cadou de la mine pentru un prieten…

Am mulțumit, am dat adresa și ulterior am mai discutat puțin despre poeziile mele, arătându-i câteva dintre ele. Și povestindu-i, dacă nu o făcusem deja anterior, nu mai rețin sigur, despre “nebunia” din sufletul meu.

Mi s-a spus că a doua zi va trimite coletul. După două zile, la întrebarea mea, mi s-a spus că va fi trimis următoarea zi, împreună cu alte câteva colete. Apoi, tăcere.

O tăcere de aproximativ o săptămână, timp în care întrebarea mea din messenger cu privire la colet, a fost trecută cu vederea.

După alte câteva zile, primesc un mesaj care m-a lăsat, pe moment, fără reacție. Chiar nu am știut mult timp ce aș putea răspunde sau cum aș putea reacționa!

“….nu vreau să intelegi gresit…eu am vrut sa ofer papusa pentru fiica ta, nu stiu cati ani are nici nu conteaza, pentru ca eu am o slabiciune pentru copii si asa cum ti-am zis, am vrut sa fac un gest frumos pentru un prieten…dar, am realizat din discutii ca păpușa este pentru tine si sincer, nu pot sa fac gestul asta pentru un adult cand sunt copii care nu o sa primeasca nimic de craciun, pentru ca nu au bani…”

Mi s-a mai transmis că ar trebui să fim onești iar în cazul meu ar fi simțit că nu am fost! 😮

Nu știu în ce anume ar fi constat această onestitate, eu am fost doar un client ca oricare altul, interesat de un produs oferit spre vânzare și dispus să îl cumpăr. Nu am solicitat nicio clipă niciun fel de gest frumos față de mine, nu am cerut să mi se facă drept cadou nici măcar o reducere de preț.

Am făcut comandă, am așteptat să fie finalizată și am cerut un cont pentru a vira contravaloarea cerută.

O experiență care, sincer, mi-a lăsat un gust amar. Chiar nu înțeleg ce importanță are pentru cine anume sau din ce motiv un client îți comandă și dorește să îți plătească un oricare produs l-ai oferi spre vânzare!

Să fac haz de necaz, bănuiesc că tocmai faptul că i-am dezvăluit “nebunia” din sufletul meu a determinat-o să nu mai dorească a îmi trimite coletul. Nici contra cost!!

Merry Christmas! Oamenii nu vor conteni niciodată să te surprindă!