Poezie – Am fost odată
Am scris aceste versuri pornind bineînțeles de la poezia marelui Eminescu și inspirat de amintirea unor frumoase momente din trecutul meu, alături de o femeie care și-a lăsat amprenta asupra mea.
Dacă ți-a plăcut poezia, lasă-mi un comentariu cu părerea ta.
AM FOST ODATĂ
Am fost odată ca-n povești,
Am fost ca niciodată,
Un cuplu cum nu mai găsești
În lumea asta toată…
Și erai unica din viața mea,
Cea mai frumoasă dintre toate,
Precum e în Olimp Afrodita
Sau cum e viața fără moarte…
La pieptul meu în prag de seară
Te cuibăreai mereu cuminte,
Și nu știam când timpul zboară
Sorbind ale tale cuvinte…
Ne plimbam în doi noaptea pe lac
De-a lunii lumină călăuziți,
Te mai speria câte-un brotac
Și nu știam că suntem fericiți…
Pe lângă pomii de pe mal
Cu tine de mână am trecut,
Și dintr-un tablou pictural
Priveam tăcuți spre necumoscut…
A fost odată, acum nu mai este,
Povestea a doi frumoși zăpăciți,
A rămas amintirea să ateste:
Nu am știut că suntem fericiți…
Citește aici despre cele cinci volume de poezii publicate până acum