Poezie – Dor de mama
M-a rugat o prietenă să scriu niște versuri în memoria mamei ei, a cărei zi de naștere ar fi fost atunci.
Am încercat, deși mie în general îmi ies versurile atunci când eu sunt stăpânit de acele sentimente sau trăiri. Sper să nu fie curând cazul.
Îți mulțumesc pentru cine sunt, mamă,
Mă rog să mă auzi de unde ești acum,
Îmi lipsești mult de când soarta infamă
A întrerupt prea brusc al vieții tale drum…
Îmi amintesc, mamă, cum întreaga ta viață
Cu dragostea toată m-ai înconjurat,
Îți simt încă mângâierea palmei pe față,
Nu am uitat, mamă, cât te-ai sacrificat…
Să mă ierți, mamă, pentru când ai mai plâns,
Pentru ce ai visat și n-am realizat,
Pentru toată supărarea ce ai strâns,
Când fără să vreau, poate, te-am mai supărat…
Îmi lipsești, mamă, în fiecare zi mai mult,
În brațele tale eram mereu binevenită,
Mi-e dor de tine, mamă, tăcerea îmi ascult,
Cu lacrima ce curge pe poza îngălbenită…
Cărțile mele pot fi găsite AICI