Poezie – Infern de căprui

Descoperă-mă un pic mai mult, citind interviul luat de Cătălina Pană


Aproape că m-am înnecat în ai ei ochi,
Niciun val de care să mă fi putut agăța,
Orizontul căprui se-ntindea-ntr-un deochi,
Nicio insulă unde să mă pot refugia…

Fiecare clipit se măsura-ntr-o veșnicie,
Captivă și ea în imensul de căprui,
Neputința mi se zbătea într-o statornicie
Ce m-a predat într-un final hazardului…

Un infern al unui căprui atât de nesfârșit
M-a acaparat într-o pace interioară,
Într-un neant în care chiar nu mai conta nimic
Decât să îmi las eu singur salvarea să moară…

27.01.2022