Poezie – Praf și tăcere
Dacă îți place poezia, lasă-mi un comentariu cu părerea ta.
Nu mai știu sigur dacă am murit
Sau dacă vreodată am trăit.
Tăcut, sunetul prafului îl ascult
Cum se așterne pe-al uitării mormânt.
Nu mai știu sigur nici cine sunt
Sau de-am fost măcar un amănunt.
Tăcut, ascult a tăcerii apăsare
Și nu pot ști sigur nici dacă mă doare.
Nu mai știu sigur nici dacă știu
Dacă asta-nseamnă că sunt viu.
Mă complac într-o dulce tăcere,
Poate-am fost totuși o adiere.
Nu mai știu sigur nici dacă-mi pasă,
Poate c-am fost, poate că nu. Lasă!
Complăcere, praf și tăcere
Doar atât, neliniștea-mi cere.
Citește mai mult despre cele șase volume de poezii publicate până acum