Rime din viață, versuri din suflet, scrisori către voi
Versurile unei poezii pot fi foarte bine comparate cu niște scrisori, pe care le expediezi către cei destinați a citi ceea ce tu dorești a le transmite.
Când, în luna martie a acestui an, am cunoscut-o pe prietena mea Romelia, văzând că este o scriitoare pasionată, mi-am spus să îi arăt câteva dintre poeziile mele și să aflu în acest fel o părere mai avizată. Ea avea deja mai multe cărți scrise și publicate până în acel moment. Era pur și simplu doar o curiozitate și nimic mai mult.
SCRISORI DE DRAGOSTE
Eu începusem să scriu poezii pe undeva prin anul 2019, dar nu urmărind să ajung să public o carte vreodată, ci doar ca o exprimare a sentimentelor de tot felul și a trăirilor născute în mine de o femeie. Erau un fel de scrisori de dragoste expediate de mine către femeia care îmi furase inima și mințile, asemeni tuturor acelor scrisori pe care, copil fiind, le găsisem într-un sertar și am aflat ulterior că fuseseră trimise în tinerețe, de către tatăl meu, femeii de care se îndrăgostise, mama mea.
Asemeni tatălui meu în “răvașele” lui, și eu îmi scriam în aceste poezii sentimentele, dorurile, durerile, deziluziile și le “expediam” către ea prin postarea lor în grupul facebook în care activam amândoi sau în mesaje private.
Nu le-am ținut niciodată seama, nu le aveam scrise undeva anume, unde să le pot accesa cu ușurință oricând. Pentru că pur și simplu nu asta urmăream, ci din punctul meu de vedere erau doar “declarațiile” mele pentru ea sau “semnale” către ea. Scrise mereu în funcție de ceea ce această femeie îmi dădea să trăiesc la acel moment.
DE VORBĂ CU FATA DIN VIS
Într-un târziu, cred că pe la finele anului 2020, am creat un grup de facebook pe care l-am denumit “De vorbă cu fata din vis”, grup în care eram singurul membru, și am început să caut prin postări și mesaje poeziile scrise de mine pentru ea, pentru a le strânge pe toate într-un singur loc și a i le oferi ei cadou. Eram apoi în acel grup numai noi doi, îi spusesem că după ce voi reuși să adun acolo toate poeziile, voi ieși, urmând ca acele versuri să îi rămână amintire de la mine.
La momentul când am cunoscut-o pe Romelia, “fata din vis” nu mai era în acel grup al nostru, iar eu eram dezamăgit de reacția ei, durându-mă faptul că a “rupt” scrisorile, ieșind de acolo și nepunând în acest fel niciun preț pe sentimentele mele. Pentru că toate acele versuri, erau doar ceea ce eu simțisem și trăisem pentru ea și datorită ei.
Când am trimis așadar Romeliei câteva poezii pentru a le citi și a-mi spune o părere, mă așteptam la o reacție de complezență. Sau la o reacție în genul celor avute de mine când fetița mea, micuță fiind, îmi arăta vreun desen al ei sau un castel din cărți de joc și îmi cerea părerea. “Bravo tati, foarte frumos, să continui la fel!”
Am fost surprins de reacția Romeliei după ce le-a citit, aceasta afirmând ceva în genul “Wow, sunt minunate, se vede că sunt scrise din suflet, adevărate, trăite și încărcate emoțional! Se vede cât de mult ai iubit!”
“Ar fi păcat să se piardă și să nu fie citite, cunoscute“, a mai afirmat ea imediat apoi.
Și s-a oferit să mă ajute să le public într-o carte, cerându-mi în acest sens să îi trimit prin e-mail, în format pdf, un număr de 100 de poezii.
Entuziasmat inițial de aprecierea venită din partea ei, am rămas apoi pe gânduri, neștiind de unde să scot eu 100 de poezii! Eram convins că nu am mai mult de 30 de poezii scrise, habar nu am de ce aveam acest număr în cap!
Am fost realmente uimit apoi, când le-am numărat, să constat că numărul acestora chiar depășea 100!! Nu îmi venea să cred!
Am început sortarea acestora, alegând într-un final 92 de poezii care să facă parte din volumul “De vorbă cu fata din vis“, volum care a fost publicat de altfel curând.
Citește aici mai mult despre carte și povestea din spatele ei
VIAȚA ÎN RIME
În tot acest timp, am continuat să scriu poezii, multe dintre ele fiind, să spunem așa, ca o continuare a celor de care spuneam. Trăiri ale mele, urmare a acelei nebunii pe care o resimțisem cândva cu toată ființa mea.
Am continuat așadar să scriu. Versuri despre oameni. Despre agonie și extaz, despre căutarea omului drag, despre bune și rele pe care le-am îmbrățișat deopotrivă în această viață. Versuri despre oamenii pe care i-am întâlnit și despre experiențele avute. Despre durerile, visurile, regretele sau speranțele mele. Despre iubire.
O bucată din viața mea în rime. Gânduri adresate copiilor mei sau dorințe ale sufletului meu așezate în strofe. Viața mea în rime, proiectarea unor episoade din filmul vieții mele prin versuri, un film în care am avut șansa de a fi regizor și actor deopotrivă.
Bucurii și tristeți. Versuri vesele sau versuri triste. Pasiune. Tristețe. Meditație. Viața mea. Rime din viața mea.
Toate aceste poezii formează împreună noul meu volum de poezii, “Rime din viață”, pe care îl voi publica în curând.
Scrisori ale mele către voi.