Muza mea din poezia nesfârșită
Era atât de abătută și tristă, Adormită cu capul pe o batistă. Am găsit-o la capătul unui vers Sub o virgulă așezată invers. M-am așezat lângă ea gânditor Și-am mângâiat-o pe creștet ușor. Era cu o metaforă învelită, Și-i stătea atât de bine ciufulită! I-am sărutat atunci ochii adormiți Care s-au deschis și m-au privit […]