Poezie – Proscris
Leagă-mă cu lanțuri, aruncă-mă-n uitare Sau într-un abis de indiferență, Prinde-mi și o piatră de moară de picioare, Șterge-ți din suflet a mea existență! Dă-mă călăului să mă tot supunâ la cazne, Vina-mi e dovedită, prea mult te-am iubit, Am întrecut măsura fără niciun fel de hazne, Sunt vinovat, nu am ținut cont de nimic! […]
