Insanitatea invidiei

Descoperă-mă un pic mai mult, citind interviul luat de Cătălina Pană

Invidiosul nu moare o singură dată, ci de fiecare dată când cel invidiat primește aplauze.” – Baltasar Gracian

Citeam undeva că “Insanitatea morală a invidiei este dată de lipsa ei de motivație. Este ura lipsită de discernământ. În perfidia sa, omul își ascunde răutatea. Invidia, însă, o demască. E una dintre patimile cele mai diabolice, structurată pe mândrie, ca luciferica dorință de afirmare egocentrică, în masură să sfideze calitățile celui de lângă tine.”

OANA ȘI PRIETENELE EI SURORI

Hai să o numim Oana, nu are importanță adevăratul ei nume. Știi cum gândește Oana? Păi, cam așa: “Dacă Maria are 50 de lei, nu trebuie să mă gândesc cum aș putea face să am și eu aceeași sumă, ci cum să fac să nu îi mai aibă nici ea!”

Din ce anume vine o asemenea gândire? Unii ar spune că din invidie, eu prefer să merg la capătul arborelui genealogic și să afirm, cu toată răspunderea, că din prostie. Pentru că și invidia, asemenea răutății, sunt născute din prostie. Sunt surori bune.

AȘTEPTĂRI

Până de curând, am crezut că în grupurile de tip cenaclu literar întâlnești, totuși, numai oameni cu măcar un minimum nivel de cultură, de la care să nu te aștepți la unele reacții sau acțiuni care să pună mari semne de întrebare în privința inteligenței acestora. Și, totuși…

Pe Oana am cunoscut-o în urmă cu câteva luni bune într-un astfel de grup, unde postase o poezie creație proprie, pe care eu am apreciat-o și i-am transmis acest lucru. De aici înainte, am păstrat legătura și mai discutam uneori despre poezie, despre cărți, despre ceea ce implică publicarea unei cărți. Eu unul, cel puțin, nu aveam (nu că aș avea acum!!!), mare experiență în domeniul acesta! Ne mai sfătuiam, mai schimbam păreri sau mai glumeam, ca niște oameni normali.

ASCENSIUNE

Între timp (providența, deh), tot într-un astfel de grup, am cunoscut-o pe Geanina Soare, moment din care, tot ceea ce a fost legat de “a scrie”, în ceea ce mă privește, a luat o turnură ascendentă. Atrasă de versurile mele, am ajuns să discutăm mai mult pe aceste teme, m-a sfătuit și ajutat foarte mult la nivel “teoretic”, ajungând să îmi revizuiesc toate volumele de poezii și să le republic sub o cu totul altă formă, mult îmbunătățită.

Datorită ei, am înțeles cu adevărat cât de important este procesul de corectură al manuscrisului tău, cât de vital, aș putea spune, este ca o pereche de ochi “avizați” să recitească ceea ce tu ai scris, oricât de bun prieten te-ai considera tu a fi cu gramatica limbii române. Și, tot datorită ei, am înțeles adevărata importanță a unei prefețe.

Pe scurt, am avut o frumoasă și benefică colaborare cu aceasta, sub toate aspectele pregătirii cărților mele pentru tipar. Un adevărat profesionist și un om în adevăratul sens al cuvântului, pe care o recomand cu toată răspunderea oricui este în căutarea unor servicii de corectură și stilizare text. Personal, îi sunt recunoscător și pentru frumoasele cuvinte din prefrțele a două dintre volumele mele de poezii. Mai presus de asta, semnătura ei acolo este percepută de mine și ca o “garanție” a faptului că nu sunt chiar un “afon” în arta liricii! 😁

IPOCRIZIE ȘI RĂUTATE

La foarte puțin timp după publicarea primelor mele două volume de poezii și recenzarea acestora de către Geanina, pe pagina Pe aripi de carte – recenzii, mi-a scris Oana. Inițial, m-a felicitat în privința noii colaborări, spunându-mi că am făcut cea mai bună alegere, că este un corector și recenzor foarte bun etc. A avut, apoi, cuvinte de laudă la adresa poeziilor mele, cumpărând chiar unul dintre volume, căruia i-a lăsat o recenzie foarte frumoasă în grupurile de specialitate. Lucru pentru care i-am mulțumit atunci și nu am nicio reținere să o fac și acum.

După un timp, mi-a scris din nou și mi-a spus că i-a trimis și ea Geaninei o carte la recenzat și că se gândește serios la o colaborare cu aceasta în privința corecturii. Am asigurat-o că ar fi o alegere înțeleaptă, având în vedere experiența mea. Ei bine, în acest punct, m-a întrebat ce preț mi-a cerut mie Geanina pentru serviciile de corectură. Am încercat să evit galant un răspuns, considerând a fi de prost gust a divulga astfel de informații, confidențiale, de altfel. Astfel că, profitând oarecum de firea mea veselă și glumeață, am afirmat (în glumă, bineînțeles) că eu, fiind un băiat foarte frumușel, aș fi cucerit-o repede pe Geanina cu șarmul meu, astfel încât aceasta mi-a oferit toate aceste servicii, gratis! 😂

După o altă perioadă de timp, mi-a scris iarăși pentru a-mi spune că este foarte supărată pe mine, întrucât ar fi observat că Geanina m-ar lăuda peste tot și, în opinia ei, m-ar promova!

Geanina îți dă prea multă atenție! Eu i-am trimis cartea mea de vreo câteva luni și nu știu dacă a citit-o pt recenzie. Poate o întrebi tu, că toată ziua te laudă!

Imediat apoi, a ținut să îmi transmită cuvinte de apreciere cu privire la poeziile mele: “Tu chiar ai talent! Citii poezia cu moartea! Bravo, scrii foarte bine! Ai evoluat! 💓”

La acel moment, am considerat cele dintâi remarci a fi glume. Pe bună dreptate, până la urmă, nu ai cum să îți imaginezi măcar că cineva chiar ar putea vorbi serios!

Sâmbăta asta, nebunia a atins apogeul! Pur și simplu m-am trezit cu mesaje prin care, efectiv, am fost tras la răspundere!!!

“De ce nu spui cât i-ai plătit Geaninei pt corectare și promovare? Dacă tot o lauzi că ar fi atât de bună?”
“Stai putin, nu inteleg! Scuze, sunt tras la raspundere? 😯”
“Da, pt că nu spui adevărul! Pt că nu vrei sa îmi spui cat i-ai platit! Ești un mincinos, să nu mai vorbești cu mine!”

Firește, am rămas interzis! Nu îmi venea să cred și nici acum încă nu îmi vine!

Tirada a continuat, bineînțeles: “Știi care e problema? Nu îmi plac poezii tale! E ok acum? Vreau sa nu mai îmi scrii! Nu înțeleg de ce lauda Geanina niste poezii mediocre! Și de ce te tot dai la mine, de parcă aș fi o femeie ușoară!”

Citind toate astea, și cunoscând că Sarsailă e bătrân, mi-am făcut, firește, crucea cât mai mare! Vorba aia, Doamne fer’, apără și păzește!

I-am transmis frumos că deja întrece măsura și că, dacă nu încetează, o blochez, afirmație la care a răspuns: “Ce vrei, sunt și eu invidioasa!Succes in continuare! Pa!”

M-am gândit că o fi într-una din “acele zile” și am trecut peste. Nu trece mult și mă trezesc iar cu un mesaj: “Te rog să mă ierți că ți-am vorbit urât. M-am saturat de lumea asta a autorilor unde toți vor sa profite de autor cerând cat mai multi bani.”

Păi și ce vină am eu?“, a fost replica mea.
Păi tu te lauzi că ție îți corectează pe gratis
și mie îmi cere bani. Păi e corect?
Nu m-am laudat cu asa ceva si nici nu am spus asta. Si chiar daca era asa, tot nu justifica reactia ta!”
“Așa ai spus că ție îți corectează gratis din placere. Daca mai spui așa o să creadă lumea că Geanina favorizează unii autori”

WHAT? 😯😯😯😯😯😯😯😯

“Ți-am spus m-am saturat de edituri și de autori și nu am chef sa mai vb nici cu tine. Acum îți scrisei ca să îmi cer scuze și atât.”
După care, a continuat imediat: “Nu ți se pare că mesajele tale despre fundul meu sunt absurde?”

Am făcut iar crucea mare, Sarsailă doar e bătrân, nu? I-am răspuns, totuși: “Eu nu am nicio vina ca nu ai fost tu multumita de pretul cerut de Geanina! Deci, reactia ta este lipsita de orice logica!”

SURPRINS DE SURPRINDEREA GEANINEI

Trec peste unele detalii pentru că, până la urmă, este vorba de o femeie, chiar dacă nu are identitatea divulgată, și spun doar că, în scurt timp mă trezesc, foarte surprins, cu mesaj de la Geanina, foarte surprinsă și ea, la rândul ei! Oana tocmai ce îi scrisese în urmă cu puțin timp iar Geanina, firește, bulversată, a încercat să găsească o noimă în interpelarea ei de către Oana. Din câte am înțeles, cu excepția acelor discuții privind corectura cărții Oanei, cele două nu au mai avut tangențe una cu alta!

Oana și-a permis să îi scrie 😯😯 și să îi spună că este foarte supărată, întrucât ar fi aflat de la mine că mi-ar fi făcut corectura cărților gratis și nu i se pare normal ca eu să fiu privilegiat!!! 😯😯😯 Că s-a săturat de edituri și de editori și nu acceptă ca eu să fiu favorizat!!

Cei competenți și care au încredere în ei înșiși sunt incapabili de invidie. Invidia este invariabil un simptom al nesiguranței nevrotice. Robert Heinlein

A mai ținut, neapărat, să îi menționeze că “Silviu făcea mereu aluzii sexuale“. Apoi a continuat: “Recunosc, îmi era necaz că lui i-ai corectat gratis. Și să mai știi că poeziile lui Silviu sunt foarte mediocre, nu au suflet, nu au ritm bun!”

Invidia, se pare, este un drum sigur spre frustrare. Pentru că nu vom putea niciodată să avem tot ce vedem la alții și ne dorim. Iar frustrările nasc nefericire și, în ultimă instanță, după cum ne-a dovedit, iată, și Oana, răutate și meschinărie.

EPILOG

M-am lovit de prostie sub atât de multe forme, încât chiar nu mai credeam să mă mai poată surprindă ceva! Revenind la cei 50 de lei de la începutul articolului, încă nu pot concepe cum mintea Oanei, în loc să rumege cum să facă și ea să găsească sevicii de corectură avantajoase, s-a gândit cum să facă să îmi pună și mie piedici, să nu mai reușesc nici eu, probabil, pe viitor!

Am răbdare când e vorba de prostie, însă nu cu cei care sunt mândri de ea.Edith Sitwell

Dar sincer, mie de altceva îmi este teamă, rău. Recent, Cătălina Pană, deținătoarea paginii Pana Scriitoare, a postat pe Youtube un clip video, în care are cuvinte de apreciere la adresa volumului meu de poezii, “Zeița Pasiunii“. Și chiar recită foarte frumos două dintre poeziile incluse.

Dacă, Doamne fer’, apără și păzește, îi scrie și ei Oana, să o certe și să o tragă la răspundere? Îți dai seama, o pun în fericire, dacă află și Cătălina despre aluziile sexuale, se unește cu Geanina și îmi sar nebunele în cap:

“Păi bine, mă, fir-ar pielea ta a dracu’, noi te-am susținut să afle lumea ce frumos scrii și tu nicio aluzie sexuală, măcar? Una, mă, una! Păi nu îți este mă, rușine?”

Trebuie să recunosc, proștii îmi sunt simpatici oarecum și chiar mă inspiră uneori în ceea ce scriu. Cu toate acestea, încerc să evit cât de mult pot interacțiunea cu aceștia. Din păcate însă, nu numai că nu îmi iese uneori, dar alteori parcă, pur și simplu se împiedică de mine!

P.S. Deși Geanina a insistat să nu scriu despre acest episod, am considerat mereu că prostia trebuie demascată. Sper să mă înțeleagă că am oroare de prostie și să mă ierte!